Derzsi Ákos
Derzsi Ákos
senator
12.11.2018

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă

Din ce în ce mai mult în ultimele decenii, stresul a devenit factorul principal care afectează toate categoriile de personal, indiferent de vârsta. Acesta caracterizează presiunea psihică la care oamenii sunt nevoiți să facă față de-a lungul vieții lor la un anumit nivel al acesteia sau la toate, reprezentând răspunsul sau reacția psihică și fizică a noastră la pericole reale sau imaginare, la evenimente sau schimbări, numite în mod generic factori de stres. Aceștia pot fi interni - gânduri, convingeri, atitudini - sau externi - pierderi, tragedii, schimbări.

Fiecare dintre noi resimte în mod diferit stresul. De asemenea, nu întotdeauna stresul este negativ, uneori, apărând cel de natura pozitivă - Eustress- care se produce atunci când nivelul de stres este suficient pentru a motiva o persoană să realizeze ceva. Eustress-ul este necesar pentru a ne menține concentrați, energici, motivați și creativi.

Însă, pe de altă parte, stresul negativ sau distress-ul apare atunci când nivelul de stres este prea ridicat sau prea scăzut și, în acest caz, la nivel fizic și/sau psihic începem să fim afectați, apărând manifestări precum: migrene, dureri de stomac, hipertensiune, afecțiuni cardiace, neliniște, anxietate, frică, furie, depresie, nervozitate, frustrare, închidere în sine, fumat excesiv, tulburări ale regimului de odihnă și alimentație, rezistență la schimbare.

Cu atât mai mult, stresul poate reprezenta și chiar reprezintă (!) unul din factorii principali de afectare fizică și în special psihică la locul de muncă. Stresul profesional a fost identificat ca fiind una dintre problemele majore de la locul de muncă. Din acest motiv, acesta reprezintă deopotrivă o provocare atât pentru sănătatea lucrătorilor, cât și pentru organizații. Sondajele efectuate încă de acum 20 de ani arată că principală problemă cu privire la condițiile de muncă raportată de către lucrători o reprezintă stresul și, de aici, toate problematica psihologică, psihiatrică și neurologică care derivă, stresul fiind depășit doar de afecțiunile musculo-scheletice.

Mai mult de atât, studiile efectuate în cadrul Uniunii Europene și nu numai sugerează ca 50-60% din totalul zilelor de concedii medicale au drept cauza stresul profesional derivat din suprasolicitări pe care lucrătorii nu le mai pot controla, din harțuirea morală, cum ar fi intimidarea, ostilitatea, umilirea, hărțuirea sexuală sau violența.

Domnule Inspector General,

Sunteți una dintre persoanele cele mai îndreptățite din aceasta țară să înțeleagă și să vorbească despre riscurile neuro-psihice și neuro-sociale cauzatoare de accidente și îmbolnăviri la locul de muncă. Printre cei mai importanți factori care pot genera astfel de riscuri numărându-se mediul de muncă - zgomot excesiv, vibrații, temperatura ridicată/ scăzută, umiditate; organizarea locului de munca și conținutul sarcinii de muncă - supraîncărcarea lucrătorilor, ore suplimentare nedorite, sarcini monotone și repetitive, schimbări imprevizibile; atmosfera la locul de muncă – relații încordate între colegi, între șefi și subalterni, accidente la locul de muncă, moartea unui coleg, lipsa comunicării, teama de a pierde locul de muncă; factori ce țin de individ - structura fizică ți emoțională.

Domnule Inspector General,

Cunoașterea și evaluarea precisă ale riscurilor profesionale la fiecare loc de muncă reprezintă principalul obiectiv al activităților de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor profesionale.

Riscurile profesionale întâlnite în practică sub formă de factori de risc se pot transforma în orice moment în accidente de muncă, îmbolnăviri profesionale sau chiar adevărate catastrofe industriale ca urmare a perturbării instantanee a procesului de muncă din cauza disfuncționalității sistemului. În plus, accidentele de muncă sau îmbolnăvirile profesionale conduc la traume fizice, psihice și sociale deosebit de grave.

De aceea, cred că suntem în acord în ceea ce privește faptul că trebuie acordat maximumul de atenție securității și sănătății în muncă pentru reducerea factorilor de risc.

Motiv pentru care vă rog să aduceți clarificările necesare în ceea ce privește următoarele:

1. De la intrarea în vigoare a legislației specifice Sănătății și Securității în Muncă-ului, câte cazuri de accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale au fost semnalate, raportate, cercetate și înregistrate din cauza riscurilor neuro-psihice către instituția pe care o conduceți?

2. Dacă instituția pe care o conduceți a realizat studii și cercetări cu privire la impactul suprasolicitării neuropsihice asupra angajaților în anumite ocupații?

3. Ați efectuat, conform legislației în vigoare, verificări pentru identificarea și evaluarea riscurilor profesionale pentru angajați la instituțiile publice?

4. Câți angajatori ai instituțiilor publice au apelat la servicii externe de prevenire și protecție privind evaluarea riscurilor profesionale la locul de muncă?